Maia Sandu, la Adunarea Judecătorilor: „Reforma justiției nu o facem pentru că ne-o cere UE, ci pentru că oamenii vor ca legea să stea în capul mesei”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit astăzi cu un mesaj în fața magistraților întruniți la Adunarea Generală a Judecătorilor. Ea a afirmat că reforma justiției rămâne o prioritate esențială pentru stat, subliniind că aceasta este o necesitate internă a societății.
În discurs, șefa statului a accentuat că fără un sistem judiciar funcțional nu poate exista dezvoltare durabilă:

„Construirea unei țări pașnice, sigure și prospere este dezideratul nostru al tuturor. Dar, pentru a-l îndeplini, oricât de dinamică ar fi dezvoltarea economică și socială, avem nevoie de justiție. Pentru că, fără un stat de drept, pe deplin funcțional, nu putem vorbi despre o țară cu adevărat civilizată”.

Maia Sandu a amintit că autoritățile au inițiat, în urmă cu câțiva ani, un proces amplu de reformă, care începe să dea rezultate, inclusiv prin creșterea încrederii cetățenilor în justiție:

„Aceste rezultate, încă plăpânde, dar valoroase, se datorează, în mare parte, muncii oamenilor onești și dedicați din sistem. Dar, este necesar să recunoaștem că mai este încă mult de muncă până ca întreg sistemul judiciar să fie cuprins de spiritul dreptății”.

Președinta a insistat asupra continuării evaluării integrității și a reformelor interne: „Pentru o bună funcționare a justiției, trebuie să continuăm procesul de evaluare a integrității. Sunt necesare, în continuare, acțiuni în zone precum managementul instanțelor și al resurselor, responsabilizarea magistraților, unificarea practicii și formarea profesională”.
În același context, Maia Sandu a subliniat că reforma justiției este cerută de cetățeni:

„Am mai spus și repet: reforma justiției nu o facem pentru că ne-o cere Uniunea Europeană, ci pentru că oamenii din țara noastră vor ca legea să stea în capul mesei, vor ca, atunci când își caută dreptatea în instanță, să aibă încredere că o vor găsi. Iar timpul este limitat”.

Șefa statului a menționat și rolul instituțiilor din sistemul judiciar, inclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție, în consolidarea unei justiții eficiente și credibile: „Practic, vorbim de o nouă instanță supremă, care trebuie să aducă în sistem claritate, predictibilitate și profesionalism. Activitatea actualei componențe a demonstrat deja transparență și capacitatea de a gestiona o situație complicată”.
Totodată, Maia Sandu a atras atenția asupra deficitului de personal și a necesității unor numiri corecte în sistem: „Sunt necesare eforturi susținute, în special la nivelul Curților de Apel, unde există un număr mare de funcții vacante. Dar nu putem admite vulnerabilități generate de numiri rapide și superficiale”.


Președinta a evidenț

Republicii Moldova
Republica Moldova este un stat suveran din Europa de Est, care și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Istoria sa este strâns legată de Principatul Moldovei medievale, iar teritoriul său a făcut parte ulterior din Basarabia, sub dominație rusă și românească în diferite perioade. În prezent, țara este cunoscută pentru peisajele sale viticole, mănăstirile subterane și patrimoniul cultural divers, moștenit din aceste influențe istorice complexe.


Maia Sandu
"Maia Sandu" nu este un loc sau un sit cultural, ci este numele actualei președinte a Republicii Moldova, prima femeie în această funcție. Este o personalitate politică contemporană, aleasă în 2020, cunoscută pentru promovarea reformelor pro-europene și lupta anticorupție. Prin urmare, nu are o istorie ca un monument sau sit, ci o biografie și o carieră politică în curs de desfășurare.


Adunarea Generală a Judecătorilor
"Adunarea Generală a Judecătorilor" nu este un loc sau un sit cultural, ci un for reprezentativ al magistraților din România. Aceasta este cea mai importantă structură de autoadministrare a justiției, având rolul de a alege conducerea Consiliului Superior al Magistraturii și de a discuta problemele sistemului judiciar. A fost instituită prin Legea nr. 317/2004, ca parte a reformei justiției în contextul aderării României la Uniunea Europeană.


Uniunea Europeană
Uniunea Europeană este o organizație politică și economică de cooperare între statele europene, înființată oficial în 1993 prin Tratatul de la Maastricht. Istoria sa modernă își are rădăcinile în comunitățile europene de după al Doilea Război Mondial, având ca scop principal promovarea păcii, a prosperității și a unității pe continent. Astăzi, UE funcționează ca un spațiu unic de libertăți, cu instituții comune și moneda euro, și cuprinde 27 de state membre.


Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este instituția centrală a României care garantează independența justiției. A fost înființat în anul 1992, după căderea regimului comunist, pentru a administra sistemul judiciar și a proteja autonomia magistraților. Rolul său esențial este reglementat de Constituție și de Legea privind organizarea judiciară.


Curții Supreme de Justiție
Curtea Supremă de Justiție este cea mai înaltă instanță judiciară din România, cu sediul la Palatul Justiției din București. A fost înființată în 1861, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și reprezintă garantul unității și consistenței interpretării legii în sistemul juridic național. Rolul său esențial este de a asigura respectarea legii și de a soluționa recursurile împotriva hotărârilor instanțelor inferioare.


Curților de Apel
Curțile de Apel sunt instanțe judecătorești de rang superior în sistemul românesc, cu o istorie ce își are originea în perioada modernă timpurie. Ele au fost instituite în Principatele Române în secolul al XIX-lea, după modelul francez, pentru a judeca apelurile împotriva hotărârilor tribunalurilor inferioare. Astăzi, acestea reprezintă o pilonă esențială a justiției, asigurând respectarea legii și revizuirea cauzelor în mod imparțial.