Maia Sandu, la adunarea generală a judecătorilor: „Nu facem reforma justiției pentru că ne-o cere UE sau domnul comisar, dar pentru oameni”

Maia Sandu, la adunarea generală a judecătorilor: „Nu facem reforma justiției pentru că ne-o cere UE sau domnul comisar, dar pentru oameni”

presedinte.md

Reforma justiției rămâne o prioritate în parcursul european al Republicii Moldova, a declarat președinta Maia Sandu la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 martie. Șefa statului susține că, fără un sistem de drept funcțional, țara nu poate deveni „cu adevărat civilizată”. Potrivit acesteia, deși reforma, începută în urmă cu câțiva ani, este una complexă și de durată, primele rezultate încep deja să fie vizibile.

„Apar primele sondaje care arată creșterea încrederii cetățenilor țării noastre în justiție. După decenii în care încrederea oamenilor a mers doar în jos. Aceste rezultate, încă plăpânde, dar valoroase, se datorează în mare parte muncii oamenilor onești și dedicați din sistem. Dar este necesar să recunoaștem că este încă destul de muncă până ca întreg sistemul judiciar să fie cuprins de spiritul dreptății”, a declarat președinta Maia Sandu.

Șefa statului a pledat, în fața judecătorilor, pentru continuarea procesului de evaluare externă a integrității etice și financiare a magistraților. Sandu consideră că vettingul este necesar pentru „o bună funcționare a justiției”.

Președinta consideră că sunt necesare acțiuni inclusiv în managementul instanțelor și al resurselor, precum și în „responsabilizarea” magistraților și formarea profesională. Eforturile Consiliului Superior al Magistraturii, susține Sandu, trebuie să fie canalizate, în continuare, „spre soluționarea problemelor sistemice și adoptarea măsurilor necesare în procesul de aderare”.

Maia Sandu a lăudat, în discursul său, activitatea Curții Supreme de Justiție în noua componență, care susține că „a demonstrat deja transparență și capacitatea de a gestiona o situație complicată, marcată de povara restanțelor”.

În ceea ce privește Curțile de Apel, unde există numeroase funcții vacante, Maia Sandu a declarat că reforma nu poate fi dusă la bun sfârșit dacă sunt tolerate „vulnerabilități generate de numiri rapide și superficiale”.

Președinta a constatat, în același timp, o „dinamică mai bună în examinarea cauzelor de corupție”. Potrivit ei, „soluționarea corectă” a acestor cauze contribuie nu doar la reducerea corupției, ci și la protejarea securității naționale.

„Am mai spus și repet: reforma justiției nu o facem pentru că ne-o cere Uniunea Europeană sau domnul comisar, ci pentru că oamenii din țara noastră vor ca legea să stea în capul mesei, vor ca atunci când își caută dreptatea în instanță să aibă încredere că o vor găsi. Iar timpul este limitat”, a mai spus Maia Sandu.

Președinta a avertizat, în mesajul său către judecătorii prezenți, că de modul cum evoluează situația din justiție, depind următorii pași în negocierile de aderare, iar de consistența acțiunilor depinde finalizarea acestui proces: „Sunt sigură că nimeni din această sală nu-și dorește ca țara noastră să rateze șansa aderării la UE din cauza justiției insuficient reformate. (…) V

Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat suveran din Europa de Est, care și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Istoria sa este strâns legată de Principatul Moldovei medievale, iar teritoriul său a fost sub influențe rusești și românești de-a lungul secolelor. Azi, țara este cunoscută pentru peisajele sale viticole, mănăstirile sale istorice și patrimoniul cultural bogat, moștenit din aceste amestecuri de tradiții.

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este o uniune politică și economică formată din 27 de state membre, creată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea, stabilitatea și cooperarea în Europa. A evoluat de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (1951) prin Tratatul de la Maastricht (1993), devenind un spațiu de libertăți, drepturi comune și piață unică. Astăzi, reprezintă un proiect unic de integrare suverană bazat pe valori democratice, solidaritate și dezvoltare durabilă.

Curții Supreme de Justiție

Curtea Supremă de Justiție este cea mai înaltă instanță judecătorească din România, cu sediul la Palatul Justiției din București. Ea a fost înființată în 1861, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și își are rădăcinile în Curtea de Casație și Justiție a Principatelor Unite. Rolul său fundamental este să asigure unitatea și consistența aplicării legii în întregul sistem juridic românesc.

Curțile de Apel

Curțile de Apel sunt instanțe judecătorești de rang superior din sistemul românesc, cu o istorie ce își are rădăcinile în evoluția sistemului juridic modern al țării. Ele au fost instituite pentru a rejudeca cauzele în primă instanță, garantând respectarea legii și uniformitatea practicii judiciare.